11 dec. 2009

The Promise

A little angels and promise from WT

Sediul firmei din Paris



Cam asa arata interiorul unei firme din Paris, strada Paris. E asa de nobil sa fii simplu!








25 nov. 2009

Virtual Bucharest implineste 1 an


Duminica, 29 noiembrie, Virtual Bucharest împlineşte 1 an de la deschiderea oficială. Cu această ocazie, sunt în pregătire o serie de evenimente speciale care se vor desfăşura pe parcursul mai multor zile, începând cu sâmbătă, 28 noiembrie. La 1 an de la deschiderea Virtual Bucharest, există deja 70.000 de conturi din România şi cam de 5 ori mai mulţi utilizatori activi decât în 2008.

Sâmbătă, 28 noiembrie este o seară specială a DJ-ilor. Cei mai cunoscuţi DJ români din Second Life vor mixa în Virtual Bucharest în reprize de câte 2 ore fiecare. Duminică, 29 noiembrie se pregăteşte o seară de gală şi 2 concerte live ale unora din cei mai cunoscuţi şi premiaţi artişti din spaţiul virtual - Joaquin Gustav - un chitarist argentinian din Buenos Aires -
http://www.purevolume.com/joaquingustav şi Brad Monnet - un pianist foarte talentat din Rotterdam - http://www.thejazznetworkworldwide.com/profile/joozz. Ziua de 1 Decembrie va fi marcată prin inaugurarea unei noi expoziţii cu imagini vechi ale Bucureştiului, în parteneriat cu Alex Gălmeanu şi cu site-ul http://www.muzeuldefotografie.ro/, amenajarea unui spaţiu de informare despre semnificaţia zilei naţionale a României şi un eveniment special care va fi promovat în comunitatea internaţională de utilizatori. De asemenea, se află în pregătire şi un concert live special pentru Virtual Bucharest al unei cantăreţe renumite din România. (Foto - bebelushele in SL)

19 nov. 2009

Piesa de lego

Nu este un cuvant abstract. Cred ca in jurul acestui termen se invarte tot ceea ce simtim intr-o zi. Si totul porneste de la asteptarile pe care le avem de la oameni si de anumite situatii contextuale. Depinde de ceea ce oferim, de ceea ce credem ca oferim si de ceea ce credem ca ar trebui sa primim inapoi. Ideal ar fi sa oferim fara a astepta sa primim ceva in schimb. Dar suntem oameni si nu putem trai fara a ne simti apreciati, iubiti, integrati. Deci, chiar si inconstient, de fiecare data, chiar si cea mai dezinteresata persoana asteapta ceva in schimb. Iar acest ceva, mai ales cand este de factura morala poate duce la dezamagire.

Suntem dezamagiti de oamenii cu care interactionam dar, cel mai tare suntem dezamagiti de cei apropiati, de cei in care credem sau vrem sa credem ca nu ne vor dezamagi. Pentru ca in fata lor suntem noi, cu bunele si cu relele, suntem noi, sinceri si deschisi si oferim fara limita. Acolo, undeva in mintea noastra, asteptam ca acea persoana sa fie cu noi, sa ne dea atentie, sa fie sensibila, sa nu procedeze intr-un anumit fel care ne raneste. Caci de aici vin si asteptarile pe care le avem si faptul ca suferim enorm cand suntem dezamagiti.

Intotdeauna am avut o senzatie continua ca as fi o piesa dintr-un lego care nu se potriveste pe jocul realitatii pe care o traiesc, ca oamenii sunt fiinte complexe pe care nu ajung niciodata sa le inteleg destul. Poate ca aici gresesc, in faptul ca incerc sa inteleg orice si nu orice poate fi neaparat inteles. Si stiu ca as putea sa nu mai am asteptari de la anumite situatii sau de la o persoana in care cred pentru ca modul in care vad eu asteptarile si dezamagirea ar putea fi o stare neutra pentru acea persoana.

Si incercarea de a intelege lucrurile si de a nu mai simti dezamagire ar trebui sa se rezume la a-mi lua piesa de lego si a incerca sa o schimb pur si simplu cu o alta care se potriveste sau pur si simplu sa incerc sa imi caut lego-ul potrivit. Stiu ca acolo, undeva, exista un joc unde lipseste o singura piesa. Iata de ce jocul nu se termina niciodata.

9 nov. 2009

"Make promisses you can deliver, after it will come trust!"


Today, the agency I have been working for more than 4 years by now, received the visit of Richard Linning - IPRA Vice President and President Elect 2011. We organised a mini press informal meeting and we were delighted to discover a full of essence personality and a great international PR expert.

I will develop some Richard Linning statements that drew my attention today:

Talking about the Romanian PR market, Richard Linning said: "You are getting younger!", meaning the infusion of youg profesionals in this field. Should be the PR domain a trend in Romania? I never proposed to myself to follow this field, before. I discovered its beauty practicing it. So, I allow myself not to consider it a hobby or a trend.

Regarding the actual international context, Mr. Linning said: "We operate in a context that has changed in a fundamental way ... and the only think you can not recuperate is trust. And in PR it is all about trust".

Regarding old mass media and the traditional main focuss in PR communication, Mr. Linning stated: "the journalist is not a channel anymore". So, new media is the new PR focuss and the final customer is the main and the only important target.


"Make promises you can deliver, after it will come trust", stated Mr. Linning, and I believe this fact defines the main idea of PR I believe in also.

Hope we will have Mr. Linning again in our agency. He promissed to us, so this is inevitable :-d

About Mr. Richard Linning
Founder and Senior Partner, The Stable House PartnershipFellow and IPRA President Elect 2011, Fellow CIPR

During a career in international public relations Richard Linning has been responsible for public and corporate affairs, marketing campaigns, crisis management, international media and public relations program coordination and mentoring in every continent.

He is much in demand as a conference speaker and trainer in public relations disciplines.

He has lectured and written extensively on the potential and pitfalls of the use of the new media by public relations practitioners, as well as providing training in its ethical applications.

3 nov. 2009

26 oct. 2009

"Razboiul Sfarsitului Lumii"

Aseara am parcurs ultima pagina. S-a terminat atat de brusc!! Am realizat imediat ca totul fusese spus. Profunzime, lupta dintre viata si moarte, dintre bine si rau, care traiesc impreuna in noi insine, destine neprevazute, contexte, da, o lupta continua a contextelor si a intereselor social-politice, un razboi intre lumi diverse si nevoia lor de a fi, de a-si urma cursul firesc, o succesiune de intamplari ca parti ale unui ceva ce trebuia sa fie asa si nu altfel. Un razboi al sfarsitului care inseamna un nou inceput dar nu spre ceva neaparat mai bun, ci spre altceva dintr-o istorie fictiva. Da, Mario Vargas Llosa a reusit sa imi ofere ceea ce mintea si sufletul meu cautau, un amalgam al neprevazutului in care oameni diversi isi cauta esenta si implinirea intr-o lume a determinismului. Si totusi, suntem noi si ne dorim sa fim, sa traim, sa simtim viata in tot ceea ce ea inseamna si, singuri fiind, cand frica de sfarsit e un gand prea coplesitor, nu ne dorim decat ca la sfarsitul lumii noastre sa fim "purtati la cer ca niste arhangheli".

22 oct. 2009

Un dialog pozitiv


Astazi, m-am intalnit la HotNews cu Prof. Dr. Nossrat Peseschkian, fondatorul psihoterapiei pozitive. M-a incantat nespus simplitatea unui om care a infiintat practic o disciplina recunoscuta la nivel international. Acum, dupa mai bine de 40 de ani, efectele pozitive ale aplicarii disciplinei in viata de zi cu zi, la oameni de toate tipurile si nationalitatile, este un fapt.


M-am bucurat de un dialog "pozitiv" care mi-a lasat o impresie de liniste, impacare si senzatia ca 1 ora din viata unei personalitati marcante nu este mult de daruit unui om oarecare, adica mie.


Psihoterapia pozitiva poate fi solutia pentru o gama larga de probleme umane. Ne arata cum ne putem doza energia pentru a echilibra cele 4 componente ale vietii cotidiene si anume: corpul, realizarile, interactiunea si viitorul. Stiati ca persoanele anxioase, depresive sunt intr-o permanenta competitie cu ideea de viitor, de ce o sa se intample, mai concret resimt permanent si obsedant teama de viitor? Si totul porneste de la ideea de control? Mai multe detalii gasiti aici.

28 aug. 2009

Balada Hammer-ului ambalat



Si cand ma voi marita,
Cu Hammer-ul prin strazi voi zbura,
Maneaua o voi asculta,
Si vom canta iubitee!


Viteza, "baga" cai sofere,
De graba sa ajungem
"Sa moara familia mea",
De n-oi spune da, "I do bai fratee"!

7 aug. 2009

Tot ce inseamna tot

Printre comunicate si negocieri, mi-am amintit ca am un locusor drag in care obisnuiam sa ma opresc ca sa impartasesc din gandurile si revoltele mele zilnice. Poate ca este prea multa traire in viata mea care ruleaza atat de repede ca nu mai reusec sa cobor pentru a ma odihni. Nici nu am timp sa simt daca am nevoie de odihna, parca as fi dormit in tot acest timp si m-am saturat de somn. Timpul cu mine insami devine prea apasator ca sa ii mai accept compania. Am nevoie de alta lume, clipa de clipa, care imi umple sufletul si ma face sa ma simt intreaga. A te simti ca fiinta, a te constientiza ca traire, a te surprinde zambind sau plangand din senin inseamna o revenire la esenta. Stiu ca nu e intamplator. Stiu ca ceea ce mi se intampla e aroma care imi mangaia genele cand nu aveam somn, tarziu in noapte. Stiu ca ma simt intreaga sau rupta in bucati cand nu-l am langa mine, ca suferinta ma tranteste de peretii lumii acum si ma aduce pe valul bucuriei absolute atunci si "imediat". Si stiu acum ca o clipa nu inseamna doar ceva, inseamna tot. Si eu devine noi. Sunt oameni nefericiti care traiesc departe de ei insisi toata viata. Si in departare sunt alte suflete ratacite care se cauta pentru a reveni la fiinta lor. Sunt lucruri simple care ne fac sa zambim si care ar putea sa ne schimbe ziua dar e posibil sa fim ignoranti, sa nu le vedem. Am fost intotdeauna destul de ignoranta cat sa nu le pot vedea. Cate zile "altfel" as fi avut!

6 iul. 2009

S'alta data ... nu mai merg


Concertul Manowar din aceasta seara m-a dezamagit. Comercial, vulgar si expeditiv. Sonorizarea a cedat de doua ori si a plouat cu bere de unde nu te asteptai. S-au PR-izat excesiv si au amintit ca sunt mai buni decat Metalica sau Iron Maiden. Eu nu i-am crezut. Heil, alta dat' or fi mai credibili.


4 iul. 2009

O lupta CU TINE INSUTI

Pentru ca fiecare zi este o lupta cu tine insuti, cu slabiciunile si cu temerile tale, pentru ca ar trebui sa fii capabil sa iti iei energia pozitiva de la oamenii din jurul tau, sa invingi raul si sa fii invingator in lupta cu neputiinta, delasarea si indiferenta. Pentru ca ar trebui sa daruiesti, inainte sa ai pretentia sa primesti ceva. Este o lupta a noastra, a oamenilor, de a fii mai buni, de a accepta schimbarea si de a evolua. Cam asa.

1 iul. 2009

Acest proiect

Stiu, serviciul nu ar trebui sa se amestece cu viata personala. Vreau doar sa spun ca acest proiect mi-a schimbat cursul vietii. Doar atat.

27 iun. 2009

Doar o saptamana

A mai ramas o saptamana pana la Bestfest 2009. Manowar va sustine in premiera in Romania un concert in ziua de 5 iulie, la Romexpo. Voi auzi aceasta melodie life.

26 iun. 2009

Tarja

Tarja a dat suflet trupei Nightwish pe timpul cat a fost solista acesteia si nu a reusit niciodata sa mai ia inapoi ceea ce a dat. A fost trupa mea de suflet cand vocea Tarjei si versurile lui Tuomas ma faceau sa trec prin stari nemaitraite. Tarja inca traieste in trecutul existentei ei ca solista a acestei trupe. Are nostalgia unui ceva care a dat esenta celei mai bune trupe de Symphonic Heavy Metal a timpurilor. Tarja e acum, oricat ar incerca ea sa ne contrazica, ca Andreea Marin dupa Surprize Surprize.

25 iun. 2009

Teo are dreptate

Teo are dreptate. In majoritatea companiilor din Romania situatia sta cam asa. Angajatul e bun cat munceste si este platit, recunosc, prost pentru asta. Nu este platit insa pentru munca pe care o face in plus, prin urmare angajatorul nu este responsabil de efectele secundare ale acestei munci. Am fost intr-o zi la un supermarket, cel mai renumit din Romania, ma feresc sa dau numele din respect. Jumatate din casele de marcat nu aveau casiera iar la restul dintre acestea, bietele fiinte care primeau acum mai putini bani, din cauza crizei, erau nevoite sa faca fata cozilor enorme care se intindeau pana pe culoarele dintre rafturi. "De dimineata stau aici, ca pe colegul meu l-au data afara ca nu a mai rezistat. Pe multi i-a dat afara, de la criza. Pe mine m-au intors acum din drum ca sunt de dimineata aici, am iesit din tura dar nu are cine sa stea la casa", mi-a spus casierita in timp ce plateam bunurile cumparate. Curios este ca obiceiurile de consum ale romanilor nu s-au schimbat inca. Zilnic, cosurile romanilor alearga pline si grabite in supermarketuri. Cat mai mult, sa cumparam tot. Maine om mai vedea!

22 iun. 2009

Devenire

Am crezut intotdeauna ca nimic in viata nu se intampla fara un rost, ca oamenii si situatiile pe care ti le aduce valul vietii nu sunt intamplatoare. Ca lucrurile contextuale sunt o latenta a unui ceva care trebuie sa fie indiferent de ceea ce faci tu pentru le schimba. Si nu am stiut niciodata ca de fapt greseam. Greseam in modul cum vedeam lucrurile, in directia fatala cu care doar pentru faptul ca imi doream un lucru sa fie, el ar fi trebuit neaparat sa fie. Cred ca ma inselam crezand ca un inceput are o finalitate in sine. Ca se intampla pentru sine insusi. De fapt, ceea ce nu stiam, era ca un lucru minunat care mi se intampla nu era un scop in sine, era o devenire inevitabila si absolut necesara spre altceva. O devenire spre o etapa urmatoare in viata.

16 iun. 2009

Imi place

Foarte diferit de stilul lor dar imi place. Chiar imi place.

5 iun. 2009

Nu e timp, e acum!

Nu, va inselati, sa nu credeti asta, viata nu va dura o vesnicie. Viata nu dureaza, cateodata, nici cat o viata. Incepe fara sa iti dai seama si tot asa se si termina. Nu e timp si am fi mult mai fericiti daca am constientiza asta si am inceta sa mai amanam, daca am evita premisa ca putem lasa pe maine ceea ce ar trebui sa facem acum. Timpul este neindurator si ar trebui ca formule precum "traieste clipa" sa nu fie doar simple cuvinte metafizice. Asadar, va inselati daca traiti cu gandul ca aveti timp sa va traiti dorintele, sa va atingeti obiectivele si sa va vedeti copiii crescand. Credeti-ma, deja filmul ruleaza inapoi. Iar noi de-abia ne aducem pop corn-ul.

4 iun. 2009

Imi arde de povesti

Da, mie imi arde de povesti. Ia cititi si voi ce i se intampla unui tanar de 28 de ani care sufera, sufera datorita unei epidemii care afecteaza toata Romania, inca din strafundul mentalitatii ei - INDIFERENTA.

3 iun. 2009

Oamenii se imbolnavesc incet

Oamenii se imbolnavesc incet. Se imbolnavesc de neliniste, de schimbare, de neincredere, de invidie. Se nasc parca pentru a muri prematur, de ingrijorare, de schimbare, din cauza a ceea ce se intampla in realitate sau in mintea lor. Le moare optimismul, le mor optiunile, partea plina a paharului, speranta. Si dupa multa suferinta, dupa multe incercari, cred ca nu vor supravietui. Dupa, simt ca au devenit mai tari, dar devin mai lipsiti de forta, mai carunti, mai nefericiti. Pentru ca oamenii traiesc mirajul lui "daca ar fi fost asa" sau "daca a fost asa" si uita sa vada simplitatea lui "ce este". Unii se nasc pentru a muri iar altii se nasc pentru a trai, simplu. Gasiti aici cateva cuvinte despre ceea ce conteaza. Eu cred ca mi-am facut o parere.

1 iun. 2009

Bordurile, adica trotuarul ...

Dupa scandalul cu bordurile, iata alta minune. Ce face nevoia de proprietate din om!

28 mai 2009

Cateva cuvinte

Ieri, in sala de asteptare a unui birou de avocatura, mi-am aruncat privirea pe o brosura de prezentare a unui proiect rezidential. Am gasit cateva cuvinte care mi-au placut mult: "Unul dintre secretele succesului in viata este sa fii deschis oportunitatilor cand acestea apar" - Benjamin Disraeli. Cred ca la asta se rezuma cam tot. Deci, nu inchidem ochii si asteptam sa treaca valul, ne aruncam in el.

7 mai 2009

Un articol bine scris

Gasiti aici un articol bine scris. Continutul e, de asemenea, foarte interesant. Sa aveti pofta la citit!

28 apr. 2009

Contra vantului

Nu mai stiu exact, cred ca acum vreo 2-3 ani, izbucnea o epidemie mondiala de gripa aviara. Romania era plina de "spume". Peste tot aparatele cu solutie purificatoare nu te lasau fara cateva jeturi de rigoare. Acum asta. Pai cum, ca avem de toate: criza mondiala, cutremure, bineinteles, la scara internationala, concedieri si gripe. Destul cat sa ne determine sa asteptam sub tocul usii pana trece cutremurul, mai concret sa ne indemne la inactivitate. Ce vroiam sa va spun, ca stiu si eu, nu numai voi, desigur, am aflat ultima: undeva acolo sus cineva nu ne iubeste. Undeva acolo sus exista "neste" interese ca sa ne miscam odata cu valul. Eu m-am decis sa merg contra vantului, nu de alta, dar sa nu imi zboare gandurile in fata.

24 apr. 2009

Grea e viata de chitarist

In urma unui studiu realizat recent, s-a dovedit faptul ca meseria de chitarist sau de solist rock este la fel de solicitanta din punct de vedere fizic ca si sapatul unei gropi, mutarea unor piese grele de mobilier sau gauritul zidurilor cu o bormasina. De ce? Gasiti aici.

16 apr. 2009

Un fel de gara

Ma incearca un sentiment de revolta, dezamagire si dispret. Toate intr-o combinatie optima de would not be "afraid to shoot strangers". De ce am tot timpul impresia ca tara asta este ca un fel de gara plina de personale care vin si pleaca cu intarziere? Chiar ca suntem tara lu' 1 aprilie.

13 apr. 2009

Virtual Bucharest

La sfarsitul anului trecut, mai concret in noiembrie 2008, am ales sa fac echipa cu Aura Tatu, cea care a adus Second Life in Romania, pentru lansarea in premiera in tara noastra a proiectului pilot Virtual Bucharest. Virtual Romania este un proiect de promovare a Romanieateneui prin intermediul celei mai avansate platforme de internet 3D - Second Life. Acesta se bazeaza pe reconstructia in detaliu a unor orase si locuri din Romania si pe promovarea valorilor romanesti in comunitatea internationala. Conceptul urmeaza trendul international al dezvoltatorilor de spatii virtuale prin crearea aşa numitelor "mirror-worlds" - spatii virtuale care reproduc locatii din realitate si care atrag un numar mare de utilizatori.

In faza pilot, a fost reprodusa Piata Revolutiei din Bucuresti. Comparativ cu site-urile clasice de internet (in 2 dimensiuni) - spatiile virtuale tridimensionale au avantajul caracterului imersiv (realitate virtuala incipienta) atragand comunitati semnificative de utilizatori cu capacitati peste media utilizatorului traditionali de internet (tineri, foarte orientati catre tehnologie, trend setteri, creatori de continut online).

Virtual Bucharest a pornit de la premisa ca brandingul de tara incepe, in primul rand, cu noi insine. Oamenii construiesc imaginea tarii si de ei depinde sa o schimbe daca nu sunt multumiti de ea.

Gasiti aici ce s-a intamplat pana la urma.

7 apr. 2009

Alta belea

Si pentru ca nu era destula confuzie, criza, stres, cutremure curative iminente, balci la Tribunale pentru sustinerea Becalizarii, concedieri, dizolvari neasteptate de firme, lume crizata si altele "fara numar", cum se obisnuieste la noi, la romani, iata alta belea.

24 mar. 2009

14 mar. 2009

12 mar. 2009

Cand infrastructura inseamna, de fapt, internet

Prin ratacirile mele prin 2D, am gasit un material interesant. Este vorba de o perspectiva diversa de abordare a economiei internationale. Autorul este de parere ca, in secolul 21, infrastructura va insemna si internet. Tehnologia comunicatiilor va avea o pondere in eficientizarea economiei viitoare cel putin la fel de mare - daca nu chiar mai mare - decat a drumurilor si soselelor. Mai multe detalii gasiti aici.

10 mar. 2009

Rolul pe care ar trebui sa si-l asume tinerii romani

Tinerii romani. Cand vine vorba de ei, nu facem decat sa ne gandim la rolul pe care ar trebui sa si-l asume, acela de a schimba ceva in tara asta. Si unii chiar reusesc sa faca ceva pozitiv. Aici gasiti un exemplu de mini-proiect, o dovada concreta ca se pot face lucruri fara a astepta nimic in schimb. Doar pentru ca unii tineri au destula responsabilitate incat sa si faca ceva nu doar sa se planga de lucrurile care nu se mai schimba din inertie.

9 mar. 2009

Un sistem medical demn de anul 2009

Sunt ani de la Revolutie. Si tot de ani de zile noi, oamenii de rand, asteptam sa nu ne mai fie frica sa ne facem un control, sa ne scoatem o apendicita sau sa nastem un copil intr-o institutie spitaliceasca de stat. Nu stiu de ce vorbesc de Revolutie. Pentru ca sistemul medical din Romania este neschimbat din perioada trista. Aceiasi oameni care se ingrijesc de sanatatea noastra plictisiti sau revoltati ca ii deranjam, aceeasi calitate proasta a serviciilor, aceleasi asistente pentru care tu esti un "animal" la cheremul lipsei lor de educatie si de spirit umanitar, aceleasi paturi de metal, de acesta data ruginite de trecerea timpului. Nu sunt destui doctori profesionisti iar cei care exista au alte preocupari decat aceea de a-ti asigura tie suportul medical.

Imi amintesc de o zi in care m-am dus la spitalul de langa Gara de Nord, nu stiu cum se numeste si nici nu conteaza, cu o colega ca sa isi ia analizele medicale. Am intrat intr-o incapere in care atat eu cat si ea am fost tratate ca si cum tocmai furasem, sau oricum, facusem ceva rau si asta, dupa ce am asteptat-o mult timp pe o asistenta care era preocupata sa isi bea cafeaua. Dupa ce colega mea a prezentat, politicos, motivul pentru care a venit, a fost expediata pe un ton superior in alta cladire - anexa a spitalului- cu reprosul ca ar trebui sa stie ca nu acolo este locul de unde isi poate lua rezultatele analizelor. Ajunse in cladirea cu pricina, am asteptat din nou. De aceasta data, erau acolo, o doamna platinata cu fiica. Semanau foarte bine. Era varianta mai tanara a platinatei. Ca, de, prostia nu trebuie sa se piarda. Trebuie transmisa. Cum spuneam, dupa o lunga asteptare in care cele doua doamne se conversau pe alte subiecte decat cele din domeniul medical, colega mea este chemata si intrebata ce vrea. Ii intinde fetei mai tinere hartia care este citita de ochii vadit nepriceputi ai tinerei. Vazand ca nu se prea descurca, mama ii sare fetei in aparare printr-o serie de cuvinte aruncate colegei mele si printr-o smulgere nervoasa a hartiei din mana fetei. Am fost expediate atat eu cat si colega mea din interiorul cladirii pe motiv ca analizele nu sunt bune si ca trebuie refacute, dupa o rafala de reprosuri carora nici pana acum nu le-am inteles motivul real. Incepea un nou calvar, acelasi. Colega mea o lua de la capat intr-o problema care, oricum nu mai suferea amanare. Si nu as vrea sa imi amintesc de acum jumatate de an in care, lovita de o urticarie cronica acuta, am fost internata la spitalul Colentina unde o noapte intreaga mi-au soptit gandacii la ureche ca nu sunt singura.

Cititi si asta ca sa va mai faceti o idee si despre cum e sa nasti in Romania anului 2009. Despre sotia jurnalistului de la Evenimentul Zilei care a murit anul trecut intr-un spital unde se dusese sa nasca, cred ca nici nu este nevoie sa va amintesc. Ma bucur sincer ca incepe sa afle o lume intreaga cum "functioneaza" sistemul sanitar in Romania.

5 mar. 2009

Cu respect!

Stimati Domni,

In nelinistea iminentei zile de 8 martie, imi exprim intreaga mea bucurie pentru ca aceasta zi va veni cat de curand, pentru ca exista oameni care stiu sa o exprime cel mai bine, cu stiinta sau cu nestiinta.

Cu respect,
Alina Melescanu
Femeie

Hold on tight

Just hold on tight

24 feb. 2009

20 feb. 2009

De la Bob, Raluca Bob

Am primit pe mess de la Bob, Raluca Bob cateva traduceri de nume ale unor localitati din Romania. Cam asa ar suna ele traduse in limba engleza: Adunatii Copaceni - Gathered Tree People, Afumati - Neversober, Baicoi - Youball, Buhusi - Boo, Buzau - Really Fat Lip, Calarasi - Silly-dressed Folks on Horses, Ciorogarla - Nigger-River, Constanta - The Steadiness, Dor Marunt - Miniature Melancholy, Husi - Shoo, Navodari - Networkers, Onesti - The Sincere, Pitesti - Youdohide, Satu-Mare - The Rather Roomy Rural Community, Slatina - Slut Tina, Slobozia - A Very Wrong Local Tradition, Târgu Frumos - The Aesthetically Pleasing Bazaar, Urlati - Gimme Some Noise, Voluntari - Town of Unpaid Assistants

19 feb. 2009

Would you ...

... be my Valentine ... and my friend's also? Orice am adaugat dupa semnul exclamarii am sters, mi s-a parut nepotrivit. Chiar nu mai stiu ce as mai putea spune in plus.

13 feb. 2009

Surprindere

Chilian, nu vei inceta vreodata sa ma surprinzi.

O zi la servici

Imi amintesc de un coleg de al meu din alta sucursala care a fost omorat acum cativa ani, cand lucram in Banca Transilvania, prin impuscare. Era si el la servici pregatit pentru o zi cel putin stresanta. A plecat la munca intr-o zi si nu s-a mai intors. Acum asta. Nu stiu daca sintagma: "E trist" mai functioneaza acum.

9 feb. 2009

Mi-am amintit

Mi-am amintit de doua melodii pe care le ascultam cu drag acum 7-8 ani, zi de zi. Cred ca de atunci nu le-am mai ascultat. Nu stiu cum am reusit sa uit de ele. Cam despre asta si asta este vorba.

6 feb. 2009

Dimineata

M-am trezit in aceasta dimineata, de fapt dupa o noapte de nesomn si ganduri rele, cred ca, mai concret, am trecut intr-o noua zi. Un soare ametitor mi-a invadat dintr-o data ochii plini de vise nedormite. Am incercat sa constientizez motivele pentru care nu am reusit sa simt visele odihnitoare. Nu am reusit sa gasesc o solutie. Am fost infranta de propria mea lipsa de raspunsuri. Si sunt inca surprinsa de modul in care subconstientul mi-a invadat toate celulele si le-a umplut de necunoscut. De mult alerg si nu reusesc sa avansez si efortul creste pe masura ce obosesc din ce in ce. M-am ridicat din pat si m-am indreptat spre toaleta. Transpirata si plina de neliniste mi-am dorit un singur lucru, ca o solutie curativa la toate disperarile. Sa fac o baie. Nu curgea apa. Am simtit din nou neputinta de a ma clinti. Suna la usa. Proprietarul. Vrea chiria in avans pe doua luni. Mi-a venit in minte o solutie disperata pe care am abandonat-o printr-o injuratura introspectiva. Nu cred ca a reusit sa vada ceva pe fata mea. A plecat. Banii trebuie dati. Raman din nou singura. Acelasi soare peste tot, in fiecare camera. Deschid geamul si naucitoarea lumina imi invadeaza ultimele farame de echilibru. Atunci simt ca nu mai vad, ca umezeala dintre gene ma stoarce de ultima energie castigata intr-o ora de somn. Atunci incepe nevoia de a plange fara sa ma opresc, de a plange pana nu mai am lacrimi, pana nu mai exista nicio farama de lichid in corpul meu vlaguit. Imi doresc cu disperare sa nu se termine, sa plang la nesfarsit, sa ma spal pe interior de toata suflarea disperarii. Suna telefonul. Si eu plang. Cum as putea raspunde? Suna din nou si din nou. Il dau pe silance. Imi aprind o tigara si o las sa imi invadeze toti porii. O sorb ca pe ultima suflare inainte de un salt peste o groapa absoluta. Mi-e sete. Beau apa. Cred ca imi lipseste mult apa. Suna telefonul. Raspund. Nu trebuie sa stie nimeni ce simti. Nimeni nu e dator sa te asculte. Deci imi revin pentru 5 minute. Un Senior PR Consultant dominat de un echilibru absolut. Servetelele umede. Am consumat un pachet. M-am imbracat intr-un final si am iesit tremurand pe usa. Nimic nu se intamplase. Afara era primavara. Cred ca e prima zi in care am aflat ca sunt un simplu om. Un om care nu poate rezolva totul de una singura oricat ar incerca. E ora 13.30 si tot simt gustul unei dimineti statice, lipsita de orice solutie. Ma duc la o tigara.

5 feb. 2009

Traiesc pe alta lume care n-are legatura cu "fenomenul HAGA"

Traiesc pe alta lume. Cred ca ar trebui sa imi revin. Nu am auzit decat de doua zile despre asta, poate cel mai important fenomen care anima Romania in momentul de fata si care deja face parte din istoria tarii noastre. Criza asta nu este decat un simplu pansament aplicat peste o rana plina de infectie.

2 feb. 2009

S-a intamplat in iunie 2007

S-a intamplat in iunie 2007. Am fost neplacut surprinsa sa descopar, printr-o experienta proprie, absolut epuizanta si frustranta, ca in ianuarie 2009 nimic nu s-a schimbat. Nimic.

Pentru suport tehnic ... ah, adica persuasiv, mai multe detalii gasiti si aici.

28 ian. 2009

Nu vrem sa traim simplu

Cineva mi-a spus astazi ca "A trai simplu e cel mai dificil" nu ar trebui sa fie un lucru de dorit. Nu ar trebui sa vrei asta, pentru ca distruge esenta vietii, dinamismul, surprinzatorul, lucrurile complicate care ne plac atat de mult, ne tin in viata. Sunt o persoana greu de convins dar, unele lucruri ma conving prin insasi puterea semnificatiei lor. Nu vrem sa traim simplu. De aceea ne complicam viata. Pentru ca vrem sa o simtim, sa traim fiecare clipa ca si cum ar fi ultima care ne desparte de moarte. Mi-a fost dificil sa inteleg asta. Mi-a fost greu sa inteleg ca: "a trai simplu e cel mai dificil"

26 ian. 2009

Cum atingi 200.000 de oameni printr-o Ordonanta

Din categoria, Ordonante de urgenta care ne surprind prin noutatea si caracterul lor reformator, Guvernul ar putea adopta in februarie o Ordonanta de Urgenta prin care sa elimine remunerarea sub formă de drepturi de autor, masura ce ar avea efect asupra a circa 200.000 de persoane. Sa vedem, sa vedem, sa vedem ce-o sa iasa.

16 ian. 2009

Un mesaj ...astazi

Am primit astazi un mesaj de la o persoana pe care o indragesc mult. Am aflat ca face parte din categoria acelora care "citesc ce scrii dar nu stiu ce sa iti raspund" pentru ca prefer sa ofer opinii personale unor post-uri personale. Ideea e ca nu sti niciodata cat de personal poti fi sau cat din ce oferi in mod public, pe blogg este personal. Ai vrea sa fie cumva la limita. Sa spui multe dar sa nu spui nimic. Pentru ca, posibil, te temi de expunere. Sau poate viata ta personala nu are nimic consistent in ea. Sau, posibil, sa nu sti cum sa te exprimi asa cum ai vrea sau sa ti se para chiar exagerat si nepotrivit. Totul e: "posibil". Posibil sa fiu o tipa destul de impersonala, in sensul ca pe blogg imi place sa exist prin subiecte generale, ce tin de un context social sau de o problema fierbinte a zilei. Dar faptul ca ma focusez pe acea problema, faptul ca o aleg din multe altele poate chiar mai importante pentru altii, este o abordare subiectiva.

M-am trezit la acest inceput de an in mijlocul unor schimbari profunde in viata mea. Din categoria celor care iti schimba viata, o ravasesc, o calca in picioare, o tavalesc prin noroi si o pun la uscat fara o "clatire in prealabil". Dupa, totul depinde de tine insati. Sa existi si sa continui sa mergi mai departe intr-un ritm mai alert, cu pasi necunoscuti. Este, ma feresc sa folosesc cuvantul "greu", provocator ca totul sa depinda doar de tine insati cand depinzi atat de mult de altii. Si pentru ca inca incerc sa diger aceste "fapturi ale intamplarii", nu as putea sa vorbesc acum despre ele. Nu au inca o finalitate. Va voi spune. In mod sigur o voi face. Dar nu acum. Nu am inca destule cuvinte. Voi incerca sa fiu mai mult eu insami in acest an nu tocmai usor. Imi doresc sa comunic, sa ma comunic, pentru ca eu doar astfel pot exista. Pana atunci, trecem prin momente istorice care trebuie relatate. Chiar se merita. Pana atunci, o sonoritate mai personala.

Mai mult. Si mai mult

Care da mai mult? Cam la asta ma duce cu gandul situatia asta. E trist jocul hazardat cu cifrele si totusi unii le folosesc ca sa aiba ce spune intr-o conferinta. Am spus deja ca e trist?

12 ian. 2009

Sa ne intelegem ...

Sa mor eu daca am inteles unde vor sa ajunga astia cu campania asta. Chiar nu mai exista idei inteligente in lumea asta?

9 ian. 2009

N-am putut sa ma abtin

Bai, bai, n-am putut sa ma abtin. Foarte taree!!!

I am for social media

Asta sustine o campanie pe care am initiat-o in decembrie 2008 pe FaceBook: "I am for social media". Sunt foarte multi cei care contesta puterea mediei sociale, asa numita new media. Sincer, n-ar trebui.