" - Aici se afla Paradisul?
- Nu, domnisoara, nu aici. Intrebati dupa colt.
Un val de caldura il invada. Pentru a doua oara in ziua aceea ochii i se umplura de lacrimi.
- Se joaca de-a Paradisul, nu-i asa, maicuta? o intreba pe una din calugarite, o femeie maruntica, pierduta cu totul in vesmantele ample.
- Un loc unde dumneavoastra nu veti intra niciodata, ii raspunde maicuta, facand cu mainile micute niste gesturi de exorcism." (Mario Vargas Llosa, Paradisul de dupa colt, Humanitas, 2010), poate cea mai buna carte pe care am citit-o in viata mea.
