Sunt genul de om care isi plateste datoriile. Cum afiseaza astia graficul de intretinere, a doua zi sunt prezenta la plata. Pe aceeasi linie, mi-am facut si contract la Enel. A durat mult, tare mult, m-am deplasat la fata locului de multe ori si am suportat cu stoicism tipetele isterice ale romanilor frustrati. Iubitul meu, care are cetatenie si domiciliul in alta tara, a fost ingrozit de ce a vazut. Cata frustrare in Romania! Ok, m-am deplasat, dupa cum spuneam, la Administratia Financiara pentru a-mi cumpara loc de parcare, de la stat. As avea dreptul, daca luam in calcul drepturile noastre care, va sa zica , nu exista mai deloc in tarisoara asta napastuita. Pentru 2011 si suntem in noiembrie. Un comportament proactiv specific unui cetatean educat, as spune eu. As vrea sa mentionez faptul ca eu nu am masina, are prietenul meu. Iar masina este inmatriculata in Italia. Dar e masina noastra si eu locuiesc intr-un bloc, intr-un apartament care imi aparitine de drept. Deci, pentru ca posed acel apartament, indirect, ar trebui sa am (haha), drept de loc de parcare pe care sa il platesc. Vechii proprietari au avut loc de parcare, dar, ca sa stiti, dreptul de inchieriere a unui loc de parcare nu trece automat in posesia viitorilor proprietari. Asa am aflat ca pe locul de parcare al vechilor proprietari sunt zeci de cereri si ca o masina care nu e inmatriculata in Romania nu are drept la loc de parcare. Pai ce, e dreptul masinii? E dreptul meu la loc de parcare, care, dupa cum spuneam, va sa zica nu exista.
Stupiditatea sau absurditatea a venit din faptul ca, desi nu mai aveam nocio sansa, date fiind multiplele cereri anterioare depuse, pe acelasi loc de parcare, iar masina nu era inmatriculata in Romania, totusi, doamna de la administratie mi-a spus sa fac cerere adresata D-lui Primar, asa, ca sa fie. Cumva timpul meu, timpul nostru si nervii nostri sunt consumati in Bucurestiul asta, asa, ca sa fie. Si daca vrem sa ne parcam masina legal, nu putem, nu avem cum. Pentru ca tre' sa castige si astia cu tractarile de masini, nu? Iar traficul trebuie sa fie un cosmar zilnic de care trebuie sa fim preocupati permanent pentru a uita ca traim aici, in Romania. Ca, undeva acolo la ei e aceeasi sursa de interese ca lucrurile sa nu se rezolve. Dar, putem sa facem ceva, sa claxonam.
