SI EU CRED IN MOS CRACIUN

Bucuria înseamă o stare de bine care se traduce, automat, în mai multă sănătate. De aceea ne dorim ca Moş Crăciun să existe. Pentru a ne bucura şi pentru a fi măcar o dată pe an copii.

Conform unui sondaj derulat de Liberty Center pe un eşantion de 1167 de persoane cu vârste cuprinse între 10 şi 60 de ani, 55,78% dintre români au răspuns afirmativ la întrebarea „Crezi în Moş Crăciun?”. Printre motivele invocate de aceştia pentru a-şi justifica alegerea, se numără faptul că moşul le aminteşte de perioada copilăriei, dar şi faptul ca este un motiv de bucurie şi un prilej de a îşi exprima sentimentele frumoase faţă de persoanele dragi. 

Conform rezultatelor, persoanele de sex feminin cred în Moş Crăciun într-o mai mare măsură decât persoanele de sex masculin. Astfel, din totalul celor care au răspuns afirmativ la întrebarea „Crezi în Moş Crăciun?” (651 de persoane de toate vârstele), un procent de 56,2% e reprezentant de persoane de sex feminin şi doar 43,7%  sunt persoanele de sex masculin.

 

În paralel, au fost chestionaţi 1477 de respondenți cu vârste cuprinse între 10 şi 60 de ani, cu privire la cadourile pe care ar vrea să le primească de la Moş Crăciun anul acesta. Conform rezultatelor, majoritatea românilor au răspuns că îşi doresc gadget-uri de ultimă generaţie (28.23%), cât şi vacanţe în străinătate (23.29%). De pe lista de cadouri pe care şi le doresc românii anul acesta, nu lipsesc nici hainele şi accesoriile.  Astfel, 13.47% dintre cei care au răspuns la sondaj şi-au exprimat dorinţa de a primi astfel de daruri. Surprinzător este faptul că bijuteriile sau parfumurile scumpe nu ocupă un loc fruntaş în clasamentul obiectelor dorite sub brad; doar 4,54% dintre respondenţi şi-ar dori astfel de cadouri. Nici cărţile nu se bucură de o soartă foarte bună, obţinând un procent de 3.52%. Alte cadouri menţionate de români includ aparaturi electrocasnice, obiecte de decoraţiuni interioare sau daruri de lux, precum maşini străine. 

Iarna se numara nefumatorii

Fie că vorbim de Crăciun, de Revelion ori de Sfântul Ion, perioada sărbătorilor de iarnă ne prilejuieşte tuturor un moment de reflecţie care se termină cu o auto-evaluare a reuşitelor, a împlinirilor şi a neîmplinirilor. În final obținem o “listă” a dorințelor,  speranţele şi a acţiunilor pe care ni le propunem pentru anul următor. Un exemplu de astfel de acţiune este şi renunţarea la fumat.

Fumătorii folosesc de multe ori prilejul noului an pentru a începe şi o nouă viaţă – cea de nefumător. De altfel, din 2007, de când s-a înfiinţat programul Stop Fumat al Ministerului Sănătăţii, observăm că adresabilitatea la cabinetele de consiliere chiar este mai mare în această perioadă a anului, decembrie – februarie.  Pentru a-i încuraja să acţioneze pe cei care au constatat că fumatul începe să le aducă şi neplăceri, acum, la început de iarnă, vrem să le transmitem câteva noutăţi:

1. Site-ul programului www.stopfumat.eu a fost îmbunătăţit
2. Din ce în ce mai mulţi români renunţă la fumat. Dacă în 2007, 10% dintre adulţi erau foşti fumători, în 2011 spuneau că s-au lăsat de fumat 14% din adulţi. Prin urmare, putem deja vorbi de o tendinţă cuantificată, nu doar de impresii personale. În 2011, cei mai mulţi dintre cei care au reuşit să nu mai fumeze au avut ca motiv principal preocuparea faţă de propria stare de sănătate, manifestată sub diverse forme: fumatul dǎuneazǎ sǎnǎtǎţii: 28%, nu am mai simţit nevoia sǎ fumez/"mi-a ajuns": 17%, fumatul imi facea rau: 14%, m-am imbolnavit si a trebuit sa ma las: 10%, imi este frica de cancer: 1% si doctorul mi-a interzis: 5%.

Faţă de anul 2003, observăm o modificare clară a acestor motive, în sensul definirii lor mai explicite. Astfel, dacă în 2003, dintre cei care încercaseră să renunţe la fumat, 56,3% aveau ca principal motiv faptul că „fumatul dăunează sănătăţii” (adică mesajul scris pe pachetele de tutun), în 2011 cunoştinţele românilor sunt mai rafinate: fumătorii au început să facă legătura între fumat şi starea de rău pe care o resimt, au început să dea atenţie stării de saţietate („mi-a ajuns!”), sunt conştienţi atunci când nu mai simt nevoia să fumeze şi decid să oprească fumatul. 

În 2011, banii sunt importanţi în luarea deciziei de a nu mai fuma. Dacă în 2003, doar 3% „acuzau” situaţia financiară ca fiind motivul principal pentru a renunţa la ţigări, în 2011 procentul a crescut de 4 ori, ajungând la 12%!

În 2011, un procent important (4,1%) au menţionat alte motive pentru renunţarea la fumat decât sănătatea, banii, anturajul. Printre acestea se numără şi campaniile anti-fumat (inclusiv inscripţionarea cu pictograme) şi apelarea la medic pentru tratament. Chiar dacă pare mic în comparaţie cu sănătatea, trebuie să ne amintim că în 2003 procentul era zero! Mai mult, tratamentul dovedit ştiinţific a fi eficient şi utilizat de mai bine de 30 de ani în ţările civilizate, este disponibil în România de-abia din 2004!

Rezultatele parţiale ale programului Stop Fumat în anul 2011 sunt încurajatoare: din cei 6238 de fumători care s-au adresat cabinetelor până la 1 octombrie, au fost evaluaţi 57,1%. Dintre pacienţii care au primit tratament şi au fost evaluaţi, la sfârşitul tratamentului erau nefumători 67,7%, în condiţiile în care doar 9,7% erau „pierduţi” (adică fără telefon sau cu nr de telefon greşit, etc). Deşi pare o cifră foarte mare, totuşi trebuie să ţinem cont că persoanele care s-au adresat cabinetelor în 2011 sunt diferite de cele din anii de început, în sensul că sunt mai informate şi, mai ales, mai decise să facă pasul hotărâtor, iar numărul celor care apelează „din curiozitate” a scăzut dramatic.

În loc de concluzie: iarna poate fi mai uşor decât vara să renunţi la fumat. Motivaţia e mai puternică, tentaţiile sunt mai mici, alternativele la fumat pot fi găsite mai uşor. Şi, nu în ultimul rând, la 1 ianuarie 2012 este aşteptată o creştere a preţului tutunului!

Pentru mai multe detalii: www.stopfumat.eu